Teie te tahi nau rā’au e tupu nei nā ni’a i nā ‘e’a to’opiti nō ‘Ōpūnohu i Mo’orea- te ara-tupuna ‘e te ‘e’a nō te ‘āro’a Pu’uroa - i fāna’o i te tahi mau paruai fa’a’ite’itera’a i tō rātou fa’a’ohipara’a i roto i te orara’a ā te Mā’ohi, i te mātāmua iho ā rā.
Moemoe Phyllantus amarus her-bacée, Hurricane weed, MoD
Ei hāmanira’a rā’au tahiti ē rapa’au i te mau ma’i tari’a, ma’i ‘ōniho (Pétard, 2011 : 198).
Nahe Angiopteris evecta grande fougère terrestre, Giant fern, IND
E rā’au fa’anehenehe, hau roa i te no’ano’a roa : e no’ano’a te rau’ere ‘āpī nō te mono’i, te tapa ; i te tau o’e, e tāpuruhia tō na a’a hou a tunu e a ‘amuhia ai. (Pétard, 2011 : 73)
Moeruru, mōruru, re’a moeruru Zingiber zerumbet plante, pine-cone ginger,POL
E ravehia te pape varevare ō te tiare ‘ute’ute nō te ’atu’atu i te rou-ru e te tino.
Mou’ū, mou’ū tāviri ha’ari Cyperus javanicus herbacée, Java sedge,POL
E tumutumu ‘aihere e rae’a a’e e 45 tenetimētera i te teitei. E tūpa’ipa’ihia te hī’ata ō te pūpā tiare ei tīti’a ha’ari e ei tīti’a i te pape ō te rā’au tahiti.
Niu, niuroahiti Leucas decem-dentata herbacée, Herbaceous plant, POL
E tupu hā-noa teie ‘aihere i ni’a i te mato. Ei hāmanira’a rā’au tahiti.
Nono Morinda citrifolia arbuste, Indian mulberry, IND
E tupu teie rā’au mai tahatai e tae atu i te tahara’a ‘āivi. E ota rā’au tahiti te rau’ere, te mā’a ei pā i te ta’ero ō te puta nohu ; ia ‘ui-ana’e-hia te a’a ō teie rā’au, e ‘ū re’are’a tē roa’a mai. Tē parauhia nei e pāruru manamana ato’a te rau’ere nono ia tāpiri i ni’a i te tino.
E fa’a’ohipahia mā te‘ōmou tāhinu e te tihota ‘ute’ute nō te arero-mā’a ; e tapiho’a te mā’a matie e te para e te rau’ere matie e te para, e pararī te arero.
Te tahi mau fa’a’ohipara’a nō te moemoe, moeruru, mou’ū, nahe, niu e te nono (Hiro’a n°161 - Mars 2021) (à télécharger)