TE FA’A NO ’ŌPŪNOHU , VAHI FAUFA’A RAHI NO TE HIRO’A TUMU
E fenua ’ā’ano mau o ’Ōpūnohu e te he’euri ato’a tei roto ’o ia i te mou’a auahi tahito. Ua rau te faufa’a e vai nei i teie vāhi : te vai ra te mau tahua ’ihipapa tahito, te mau tuha’a fenua fa’a’apu e te fa’a’amura’a ’ānimara, te fa’a’amura’a i’a, te mau pū ha’api’ira’a e te mau pū mā’imira’a, te mau fa’anahora’a no te tū’aro e te fa’ari’ira’a rātere.
’Inanahi ra, e vāhi oraora
Hou a tae mai ai te mau rātere no ’europa mai, e rave rahi te ta’ata e ora na i te mau motu Tōtaiete mā.
Mea ’ōhie roa ia feruri i te rahira’a ta’ata e rohi ra i te mau mahana ato’a : te orara’a o te ta’ata, te ’ohipa fa’a’apu, te mau ’ōro’a i ni’a i te mau marae, te rurura’a o te mau ari’i e te mau ’aito... O te huru ato’a ia i te fa’a no ’Ōpūnohu : e vāhi hau no te orara’a o te nūna’a e hiero vai mahora noa.
Hau i te 550 patura’a rau o tei tai’ohia i reira, ua rau te huru o te mau marae, te mau vāhi nohora’a, te mau paepae, te mau tahua te’a. I te tenetere XVII, ua tuha’ahia te fa’a nei e piti mata’eina’a iti : i te pae To’o’ā, o Amehiti e te mau patura’a tahito roa a’e ; i te pae Hiti’ā, o Tupauruuru, te mau tahua ’ihipapa rarahi roa a’e e te patu-maita’i-hia.
Te mau ’ohipa ’ihipapa
O ’Ōpūnohu te hō’ē o te mau fa’a o tei tuatāpapa-roa-a’e-hia i Porinetia farāni nei, te vai ra te ta’ata ra o Medford Kellum, te fatu o teie tuha’a fenua mai te matahiti 1925 i te matahiti 1962, o tei tūtava no te tāpe’a i teie mau faufa’a.
Na Kenneth Emory i rave i te mau tuatāpapara’a mātāmua, i te matahiti 1925. I te mau
matahiti 1960, ua fa’atiti’aifaro o Roger Green i te papara’a ’āi’a o taua vāhi nei, no reira e ti’a ai ia ha’apāpūhia e ua nohohia teie fa’a hau i te ono hānere matahiti mā te tu’utu’u ’ore.
O te ha’amatara’a ia o te tahi tau tuatāpapara’a roa mau o tei ha’amāramarama mai i te huru o te orara’a i te tau mātāmua ra.
Te mau tau nohora’a
Tau - Tai’o mahana (i muri ia I. C.) - Fa’anahora’a.
Hou-’Ātiro’o - 600 - 1000 - Nohora’a na tai, mea iti te nohora’a i uta i te fa’a, aita e
fa’ahuru’ēra’a mau i ni’a i te nātura.
Mara’ara’a - ’Ātiro’o - 1000-1650 - Haere ’ū’ana te ora na te pae roto, ha’amata te ’ohipa tanura’a rā’au hotu ; vaerera’a e te tauira’a rahi o te nātura.
Mara’ara’a - ’Ātiro’o - 1000-1650 - Patura’a o te mau marae mātāmua.
Tuira’a ro’o - Mārama - 1650-1788 - ’Arora’a e te rirora’a mai te fa’a i te ’ati Mārama ;
patura’a o te mau tahua ’ōro’a rahi i Tupauruuru.
Māhine - 1770-1790 - Te hau o Māhine
Pōmare - 1788-1815 - Ua riro te fa’a ’ei vāhi tāponira’a na te huira’atira e ’ore e fa’ari’i nei i te hau a te mau rātere no ’europa e te ’Evaneria. I te ’ōmuara’a o te tenetere XIX, ua haere mai te huira’atira i tai i piha’i iho i te mau mitionare.
Te tahua ’ihipapa
Hō’ē o te mau tahua tuiro’o no te mau ’ōro’a i roto i te fa’a nei. Ua fa’a’āpīhia i te matahiti 1969 i raro i te arata’ira’a a te taote Yoshihiko Sinoto (Bishop Museum) e i muri iho na te Fenua i te matahiti 2012.
TE MARAE I NI’A I TE FENUA TI’I-RUA